vîrsta:
neprecizată, anul naşterii cîndva între 63 şi 1972, contemporan deci lui scorillo, titu maiorescu, richard-animă de leu, dante, cervantes, goethe, jules verne, nicoară potcoavă, paşa hassan, grumtzelegd (un griphon cumsecade, rămas necunoscut) and so on… biografii se contrazic argumentînd şui…
studii:
*spartana şcoala stoică, I-VIII, 12 ani deci;
*academia atheniană-coleg cu anaximandros, anaximene, parmenide, heraclit, empedocle şi anaxagoras; învăţ cum din nimic se poate naşte tot aia, parol;
*democrit îmi dă voie să mut de colo-colo cuburile lui, cică să construiesc ce lume vreau... pune umărul şi zalmolxe, mai mult încurcă;
*la oracolul din delfi mi se ghiceşte în cafea, de către preoteasa supremă, că pot ajunge prezicător, tolocănim explicaţii asupra unor lucruri, fapte, întîmplări inexplicabile altfel... pot ajunge şi deci, pe cale de consecinţă, nu ajung;
*mă joc în nisip cu pitagora şi arhimede, platon face poze şi le face publice pe net, 2000 de ani mai apoi;
*regizez oarece piese de teatru: euripide şi aristofan - cronicile sunt juma’-juma’: ba impostor-ba geniu;
*ajung, cînd cinic, deseori stoic, să mă urăsc plenar cu plotin, antipatic personaj, nici alexandru cel mare nu ne-a împăcat;
*ceva discuţii cu sf. pavel despre cum să pluteşti în gol, experimentele eşuează lamentabil... sf. augustin, la braţ cu toma d’aquino, declară presei că şi-a băgat un dreaq îmbîrligata coadă... hildegard von bingen dzice că da, masilio ficino dzice că nu;
*chuang tze îmi explică despre cum să străbat drumul fără busolă - nu întzeleg nimic, rătăcesc buimac în căutarea punctelor cardinale f’o 317 ani şi încă evuri două; cu thomas hobbes şi la mettrie, cîteodată şi cu leibnitz, descopăr efectele halucinogene ale filosofiei, ţesătura din care şi visele-s făcute;
*la o băută cu descartes şi spinoza ajungem să concluzionăm că demiurgul suprem nu este mînuitor de marionete... locke şi montesquieu contestă studiile noastre, ei erau băutori de bere, de-aia;
*îi cunosc apoi pe rousseau, condorcet, olympe de gouges şi construim împreună un turn de fildeş, află activiştii greenpeace, suntem persecutaţi îngrozitor, se pune un preţ de nimic pe capul nostru: 1000 de icusari şi doi sesterţi;
*kant îmi explică personal despre „cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în mine”, ne certăm îngrozitor, novalis ne potoleşte, ajutat de dosoftei şi abatele faria; malthus, un pesimist incorigibil, mă denunţă inchiziţiei, cică aş fi violat „stafia care bîntuie prin europa”, marx şi engels, martorii evenimentului, confirmă că am fost performant şi că aia, la urmă, a fost mulţumită, nimfomana naibulu’;
*mă împrietenesc cu nietzsche, charles lyell, freud şi scriem, la opt mîini, o operă muzicală pe care criticii vremii o denunţă ca sonată;
*gombrowicz îmi dă un zece la imaginaţie şi un nouă pentru fantezie la lucrarea de licenţă... cu diploma în buzunar merg la confucius care se ofuschează şi mă dă pe mîna lui javert, cică să mă întemniţeze la sing-sing... în celulă, departe de lumea dezlănţuită, îmi scriu opera și public, de-a lungul timpului, următoarele:
*„aserţiuni despre influenţa prafului lunar asupra manuscriselor din sertar -eseurile lenitive ale unui contemplagiu” (1869, babilon & others publishing house, cairo);
*„muzica înaltelor sfere edulcorate - trilul vrăbiilor din anticul turn” (1903, ed. fundaţiilor regale, balcic);
*„fractali, holograme şi alte structuri inefabile - album de colaje live” (1912, buunfyis & bjanners, taipere);
*„fantezii imagologice - deconstrucţii ale apolinicului” (1927, wydawnictwo/ literackie, cracovia);
*„arguţii fragile, deictice, alegorice” (1957, random publishers, old york);
*„tehnici de supravieţuire în românia” (1997, ed. iliescu & ass, bucureşti); etc., etc...
apariţii:
*prima oară şi întîiaşi dată pe o monedă feniciană (avers) - cu valoarea (actuală) de 79,8 eurocenţi - aproximativ un dolar american (253 îH);
*în timpul eclipsei totale de lună din anul 1788, ca halou cromatic împrejurul astrului ocultat; în filmul „das kunstseidene madchen”, 1960, regia julien duvivier, în rolul unei jartiere pe delicata pulpă a giuliettei masina, jartieră smulsă de federico fellini cu furie - cadru tăiat la montaj;
*episodic, prin peisajul mioritic, companion de pelerinaj al vitoriei lipan, paginile 89-94, în cunoscutul roman poliţist baltagul, autor nicoară potcoavă;
*ca fata morgana în drumul damascului, un mistreţ cu colţi de argint mărturiseşte;
*în craiova, ca recrut la U.M. 01083, bun prilej de a experimenta tunsori ce aveau să se dovedească, peste ani, vizionare - dixit cătălin botezatu; în aceeaşi perioadă primele contacte cu teatrul, la instituţia din localitate şi cu filarmonica, idem;
*într-un tablou intitulat „autoportret provizoriu cu planetă”, tehnică mixtă, online & digital, închin un pocal pentru sănătatea celor de l-au văzut…
concursuri cîştigate:
„turnirul peregrinilor potirului sfînt”, calais,1276;
„două mîini stîngi dibace pot trezi un mort ce zace”, facultatea de medicină a universităţii din heidelberg, 1754;
„să croşetăm abile destine celor personaje afine”, muzeul literaturii, bucureşti, 1893;
„desene moi pe epiderma hermeneută”, klaussemburg, 1979;
„supravieţuitori în sălbăticia tranziţiei”, românia, 1989 – 2010,
"șotron pentru călăuze în zone cu alchimiști și alte bestii", dada city, 2017, etc., etc., șamd…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu